luni, 18 aprilie 2011

Mâine


Maine, e prima zi din noua mea viata.
Si-o voi incepe cu cafea si dulceata.
Maine, voi fi goala in fata destinului meu,
Nu voi imbraca convingeri vechi, voi invata mereu.

Maine, e intruchiparea a ceea ce mi-a lipsit,
O idée, un gand oarecum nechibzuit
Maine, e ca o prima gura de cafea,
Ce-ti dezlipeste pleoapele intr-o dimineata rea.

Maine, e ca trezirea dintr-un vis urat,
Din tot ce-am detestat si ce nu mi-a placut.
Maine, e ca o carte fara cuvinte,
Pe care o voi scrie de acum inainte.

Maine, e steaua mea cea norocoasa
Si de la ea voi porni o viata frumoasa.
Maine, e sfarsitul a ceea ce am uitat
Si inceputul celor de evitat.

Maine e prima plapuma de zapada,
Si-n primavara din ea va da roada.
Maine voi incerca sa traiesc inca o data.
Voi reusi! Ce naiba, sunt o barbata!

by Iulia Condurache

Panseuri în ora de germană


Nu poti iubi la nesfarsit
Poti ador la infinit
Un gand,un fapt,o idée
              Sinister obsesii.

Se casca abisul intre noi
Ce-a fost frumos l-a distrus realitatea
s-a apart in mii de fragmente,dispersate,
               frumoasele visuri.

Te-ai indragostit,l-ai iubit
Acum il privesti in ochii,si-ti vine sa tipi
Sa strigi.nu poti.caci stii ca el nu mai e,
                Al tau.

Un vis…
O speranta…
s-au spart.
Asa cum valurile se sparg de uscat,
Asa ai trecut pe langa mine.

by Ioana Spânu

Încercare



Mă apropii de ceas
Ca timpul să tacă.
Mă apropii de trecut,
Simţind că
Mă apropii de tine.
Paradisul
E tot mai departe,
Sufletul meu
E întunecat,
Hazardul de a fi
M-a umilit.
Nimeni
Nu poate  salva
Viaţa anilor mei
Sau anii vieţii tale !

by Ionuţ Roman

Pasaj de viaţă…

          Dintr-un sâmbure de lacrimă
          Te-ai născut tu, suferinţă a fericirii,
          Plină de petale albe
          Ale florii nemurii,
          Dar atât de efemeră…
          Tristeţea ta mă doboară
          Şi cânt atinsă de clipe grăbite.
          Atât îmi rămâne,
          O clipă a universului
          Îmbrăcată într-o perlă gingaşă …
          E viaţa noastră prea scurtă,
          Dar atât de lungă pentru sufletul tău
          Răvăşit de furtuna pustiului.
          Eşti un suflet pierdut
          Ce trăieşte din tinereţea mea
         Şi se prinde de fereastra
         Chipului sădit pe pământul  lumii noi…

                by Daria Tănăsucă

Testament


Chip de lut...
Buzele de ceară,
Le separ de trup
Grăind ultima oară...

Mâini subţiri şi reci
Sub pleoape s-ascund,
Sărutări ude, de veci,
În lacrimi pătrund...

Vocea sădeşte fiori,
În visul macabru...
Creştet imbibat-n flori,
Pe inima de copilandru...

Şoapte crude se-nalţă,
Din văzduhul încleştat
Surâsul apune-n ceaţă,
De îngeri este sfâşiat...

Cu ultimă suflare,
Iubire-ţi mărturisesc...
Orbit de-a morţii culoare,
Ultim sărut - mă prăbuşesc.

by  Radu Căpraru
 

duminică, 10 aprilie 2011

Nevoia de iubire

O parte din mine întreabă mereu,
Alta răspunde şi-i e tot mai greu...
Aş vrea să aud de la tine ce simţi,
Să-mi spui ce-ţi doreşti,să mă iubeşti,să m-alinţi...

Strânge-mă-n braţe când mă vezi surâzând
Şi sărută-ma de fiecare dată când plâng,
Nu pleca de lângă mine când dorm...
Ramâi,să fii cu mine şi în pat şi în somn!

Întinde braţul tău încet să mă culc
Şi lasă-ma să-ţi simt parfumul mai mult
Căci numai el rămâne,când pleci,
În patul prea mare când nu eşti aici.

Deschide larg ochii să poţi privi,
Atinge-mă doar,să poţi simti,
Ascultă-mi strigarea să poţi auzi
Plăcerea şi nevoia de-a te iubi...

by Nicoleta Popa 

Tendinţe


Capătul este undeva
În ochii tăi
Sau poate dincolo de ei.
Mi-e frică să mai visez,
Mi-e frică să privesc.
Am zburat din
Umbra paşilor tăi;
Am trăit chinul
De a-ţi cunoaşte
Trupul din interior;
Mă gndesc că ai fost
Răstignită undeva,
Dar nu găsesc locul…
Poate în inima mea
Căci simt înţepături de cuie.
Voi fi lngă tine
Dimineaţa
Să te ridic din pat
Piesă cu piesă…
Eşti att de fragilă,
Sunt att de nătng.
Respir şi mă cufund…
Caut abisul sufletului tău ;
Sunt speriat de secunda
Care trece.
Nu mai am puls
E posibil să fiu mort.
Cmpul pe care
Am fost aruncat
Este colorat haotic
În albastru marin.
Copacul îmi întinde mna 
Şi-mi oferă fructul,
Eu aleg sămnţa...
Poate va încolţi
Şi voi renaşte
Pentru tine iar.

by Ionuţ Roman